La porțile împărăției (eBook)

O parte dintre noi au trăit vremuri grele pe care uneori le mai visăm, le povestim sau despre care scriem încă, fără patima cumplită care i-a cuprins pe profitorii de atunci, care și astăzi ne fac rău, și chiar mai rău decât „pe vremea aceea”, cum se zice. E drept că noi am prevăzut-o într-un fel sau altul, spunând-o celor care se-ncumetau să ne asculte, fără pretenția, Doamne, ferește!, de a ne considera și disidenți, cum o făcură cei menționați mai sus.

Previziunile noastre s-au bazat pe o anume cunoaștere a mersului istoriei, care, cum se știe, se tot repetă, cu mici deosebiri, firește. Oricum, ceva cunoștințe de economie politică nu ne strică nici în zilele noastre, pentru a ne da seama de jocul frecvent al trecerii de la economia politică la politica economică și, mai ales, al trecerilor de la un sistem sau orânduire economică la alta și invers, cum le-am trăit noi: de la capitalism la socialism și viceversa.

Ca un fel de ciudățenie, au rămas considerațiunile despre noul eon sau noua eră (New Age) ale filosofului din Lancrăm, mai ales că acestea s-au realizat abia după căderea comunismului, pe care n-o mai prevăzuse Blaga.

Alexandru Surdu

Eseuri filosofice de același autor:

1. Vocații filosofice românești, Editura Aca­de­miei Române, București, 1995, 216 p.; edi­ția a II-a, Editura Ardealul, Târgu-Mureș, 2003, 206 p.
2. Confluențe cultural-filosofice, Editura Pai­de­ia, București, 2002, 219 p.
3. Mărturiile anamnezei, Editura Paideia, Bu­cu­rești, 2004, 193 p.
4. Comentarii la rostirea filosofică, Editura Kron-Art, Brașov, 2009, 186 p.
5. Izvoare de filosofie românească, Editura Biblioteca Bucureștilor, București, 2010, 171 p.; ediția a II-a, Editura Renaissance, Bucu­rești, 2011, 161 p.
6. A sufletului românesc cinstire, Editura Re­naissance, București, 2011, 197 p.
7. Pietre de poticnire, Editura Ardealul, Târ­gu‑Mureș, 2014, 179 p.

„Din perspectiva filosofiei categorial‑sistematice, în cadrul Realităţii, Binele ocupă locul central după Frumosul şi Adevărul, şi înaintea Dreptăţii şi a Libertăţii. Dialectico‑speculativ însă şi, respectiv pentadic, niciuna dintre aceste componente nu poate fi realizată, adică instituită în calitate de categorie filosofică fără o raportare corespunzătoare la celelalte. Este însă evident că toate se referă la om, căci Realitatea însăşi este a omului, este concepută de către om şi pentru om. Şi nici nu are vreo semnificaţie pentru alte vieţuitoare, terestre sau cosmice.” (fragment din carte)