La gurile Africii

„Şi în povestiri şi în aceste însemnări de călătorie, Grigore Ilisei introduce fiorul fanteziei mărind, ca să mă exprim cât mai în acord cu specificul scrisului său, «sub lupă». Ceea ce lentila apropie, deşi încă la dimensiuni abia perceptibile, primeşte din partea imaginaţiei o sporire nouă, dar nu în sens spaţial, ci intelectual. Procedeul mi se pare a veni de la Hogaş, scriitor prezent nu numai aici, în note de călătorie, ci şi în prozele lui Grigore Ilisei.” (Val Condurache)

„În largul său în descrieri, cu o pană (un penel) dedată zugrăvirii metaforice, într-o cromatică proaspătă, Grigore Ilisei este şi un narativ, cu apetit pentru istorii din care izvorăşte o «lecţie tulburătoare» (îl interesează şi istoria, fiindcă, de bună seamă, «istoria este o comoară»). E o aplecare ce nu poate decât să stimuleze reflexivitatea însemnărilor.” (Florin Faifer)

„Soldul cel mic al Africii, pistoletul, cum mi se înfăţişează Tunisia când privesc paniglobul, este parcă o deltă a continentului, prin ale cărei braţe şi guri intri într-o lume fastuoasă, fabuloasă, fascinantă, frisonantă şi puţin înfricoşătoare, totodată. Te afli în faţa unei revărsări de necunoscut şi mister. Aşa îţi închipui partea aceasta a Terrei, fie şi din fuga gândului. E, într-adevăr, aveam să o constatăm, un ţărâm al tainei, ce nu şi-a pierdut nici azi, când secretele de pe faţa pământului aproape că au dispărut, puterea iradiantă a misteriosului.” (Grigore Ilisei)

„Şoldul cel mic al Africii, pistoletul, cum mi se înfăţişează Tunisia când privesc planiglobul, este parcă o deltă a continentului, prin ale cărei braţe şi guri intri într‑o lume fastuoasă, fabuloasă, fascinantă, frisonantă şi puţin înfricoşătoare, totodată. Te afli în faţa unei revărsări de necunoscut şi mister. Aşa îţi închipui partea aceasta a Terrei, fie şi din fuga gândului. E, într‑adevăr, aveam să o constatăm, un tărâm al tainei, ce nu şi‑a pierdut nici azi, când secretele de pe faţa pământului aproape că au dispărut, puterea iradiantă a misteriosului. Ai ajuns la ţărmul mării ori ai suit pe un mal înalt şi din amândouă punctele încerci puternic senzaţia că baţi la porţile eternităţii.” (fragment din carte)